Pagina de intrare->P.S. Gherasim Safirin la Mănăstirea Frăsinei


PS GHERASIM SAFFIRIN

Pagina de intrare
Viața
Activitatea la
     Seminarul din V
âlcea

  * Partea I
;  Partea aII-a
  La episcopia Romanului
La Mănăstirea Frăsinei
Poze

 

 

Contact:

e-mail:
monahmiron@yahoo.com
             
     
 

 

P.S. GHERASIM SAFFIRIN

(1849-1922)

 

Vlădica Gherasim la Frăsineii Vâlcii.

 

PS Gherasim Saffirin

sursa AXA NeamuluiI

La 24 iunie 1911 „a fost depus din treaptă și trimis la mănăstire, din cauza intransigenței sale apreciată ca tulburătoare pentru pacea Bisericii. Măsură controversată, dar în multe privințe providențială: episcopul Gherasim s-a retras într-un loc prielnic nevoințelor sale, la Frăsineii lui Calinic cel Sfânt, unde și-a sfârșit viața în post, rugăciune și fapte bune.”

Despre șederea lui la Frăsinei avem mărturia directă a ieroschimonahului Silvestru Florescu: „Și venind aici în Sfânta Mănăstire Frăsineiul (la 1 iulie 1911), a locuit în casele Prea Sfinției Sale, care și le-a făcut singur, pe când era ca arhimandrit și director la seminarul de Râmnic. Tot atunci au zidit și Paraclisul.

Au trăit aici ca un închis, 11 ani, adică până în anul 1922, februarie 1 când cu fericire sau dus către Domnul fiind în etate de 73 de ani. Cu o lună mai înainte au făcut testament, ca biblioteca plină cu cărți de limbi străine cu totul să se dea seminarului de Râmnic, precum s-a și făcut, iar celelalte obiecte toate să rămână aici în Sfânta Mănăstire. Pentru care și noi respectându-l îl avem în inima noastră și îl pomenim ca un mare ctitor, al doilea după fondatorul Sfintei Mănăstiri Prea Sfântul Episcop Calinic.

Cât a trăit aici în mănăstire ne-a fost pildă de fapte bune, de mărime de suflet. În timpul războiului a fost un bun traducător de limbi ca Greaca, Franceza și de cântări bisericești de pe muzica greacă; voi să resemnez că au fost un bun bisericaș, nu lipsea de la nici o slujbă bisericească, fără numai de mare nevoie, caz de boală.

Pe care pentru prea Sfintele Sale prea multe osteneli ne rugăm ca bunul Dumnezeu să-l așeze în ceata Sfinților săi Ierarhi. Amin.”

Mănăstirea Frăsinei din acea perioadă cunoștea o deosebită înflorire duhovnicească sub păstorirea părintelui stareț Porfirie Bucurescu (1905-1927). Acest bărbat cu viață sfântă i-a fost duhovnic lui Gherasim Saffirin.

Aici și-a odihnit sufletul în rugăciune și în cântări bisericești. Dragostea sa pentru împodobirea Bisericii cu cântări l-a făcut să alcătuiască o carte de psaltichie intitulată Sobornicariu - ce cuprinde tot ce se cântă de ceata sfinților slujitori în vremea slujbelor dumnezeiești, cum și troparele și condacele ce se cântă atunci numai de cântăreți. Traducere și prelucrare precum și lucrare din auzite. Lucrarea e de mare amploare având următorul cuprins: Troparele și condacele Triodului; Troparele și condacele Penticostarului; De ale vohodului Vecerniei și ale Sfintei Liturghii; Troparele, bogorodicinele și condacele acatistelor; Troparele și condacele din zilele fiecărei luni.

Iată ce scria la 14 martie 1914 ca predoslovie la acestă carte: „Ca Episcop al Eparhiei Romanului, fiind amărât de multe ispite avute aproape toate din afara Eparhiei, care îmi deprimau sufletul și-mi atingeau și sănătatea, ca să mă țin pe cât cu putință nevătămat, îndată după ieșirea de la biserică și după împlinirea datoriilor către Eparhie, căutând să-mi ocup timpul cu lucru, și înțelegând că mai ales muzica bisericească îmi face mare bine am ajuns cu ajutorul lui Dumnezeu, în anul 1910 August în 15 să dau gata cartea de față, crezând-o trebuitoare și mie și clerului Eparhiei.

Împrejurările grele prin care am trecut nefavorizându-mă până astăzi să public aceste cântări, le tipăresc acum atât pentru mine ca să le am mai bine păstrate și mai apărate de multe nefericite împrejurări, cât și pentru aceia dintre prietenii muzicii bisericești orientale ai mei, care ar dori să le aibă ca duhovnicească îndeletnicire particulară.

Cu toate că aceste cântări sunt vrednice de a fi întrebuințate cu toată cuvenita cinste și în biserica lui Dumnezeu, mai ales că acei ce cunosc bine muzica bisericească și limba greacă și româna, vor înțelege foarte lesne îmbunătățirile, ce am introdus în ele, totuși după ce au binevoit Dumnezeu să-mi îngăduiască a nu mai avea griji episcopale în Biserica Lui din Țara mea – Slavă lui Dumnezeu celui ce-mi îngăduiește – eu nu tipăresc aceste cântări cu destinațiunea de a fi cântate în Biserică sau afară din Biserică la vreo slujbă dumnezeiască, fiindcă Sfintele canoane nu-mi îngăduiesc să mă amestec acolo unde n-am dreptul să-mi îndeplinesc îndatoririle episcopale.

Dar dacă cârmuitorii cei duhovnicești și canonicești vor crede că aceste cântări pot fi cântate și în biserică, eu nu voi avea nimic de zis împotrivă.

Fac aceste declarațiuni și cu privire la „Anastasimatariul” și la „Noul Știubeiul muzical”, ce cu ajutorul lui Dumnezeu voi tipări după terminarea acestui „Sobornicariu”.

Cu aceste rămân al tuturor de tot binele doritor.”

Însemnări marginale unor piese ne descoperă preocupările sfinției sale de culegător și atent tălmăcitor de psaltichie în melos românesc: „Triaghion al Altarului cântat de preot, când liturghisește arhiereul și zice „Doamne, Doamne…” compus de Fokion Vamva din Pireu în 7 septembrie 1900, după rugămintea mea și tradus de mine.”

Începutul primului război mondial îi oprește planurile editoriale. Anastasimatarul rămâne sub tipar în 1916, având tipărite numai 3 coale.

La 14 februarie 1922 „cu fericire s-a dus către Domnul” și a fost îngropat în cimitirul mănăstirii. Pe lespedea care îl acoperă s-au scris următoarele: „Aici repauzează Gherasim Saffirin episcop al Romanului 1850-1922”.

  Se pare că dorința lui a fost ca pe lespede să fie scris următorul text: „Muritor ești, stai nu trece / și privește restul rece / Căci viața este o roată / ce întoarce soarta toată. / Și ce ești am fost odată / și ce sunt vei fi altă dată. / Puțin m-am bucurat de lume / Și de studiul ce-am iubit / Căci cu mare întristăciune de părinți m-am despărțit. / Acum soarta omenească aicea m-a mărginit / Și cel ce vrea să trăiască / gândescă și la mormânt. / Gândește-te cât trăiești și la muncile de veci / Făcând fapte bune, fii milos / că în ziua judecății / Vei afla mare folos.”

 
 

 
           

Pagina de intrare | Scurtă biografie  | Mesaje rostite la slujba de înmormântare | Mărturiile autorului | Poze ale părintelui | Sfaturi ale părintelui | Secvenţe video | Cărţi apărute | Mănăstirea Frăsinei | Rugăciuni (ieroschim.Silvestru Florescu) | Părintele Paisie | Legături