“În mănăstire trebuie să fii ca o albină, să culegi ce este bun şi ce e rău să laşi în voia lui Dumnezeu.”

Mănăstirea Frăsinei

Athosul românesc

 

Pagina de intrare Mănăstirea Frăsinei

Hramul mănăstirii: Adormirea Maicii Domnului și Sf. Ioan Botezătorul

Pagina de intrare


Mănăstirea Frăsinei

Hramul
Legământul Sf. Calinic
Istoricul vechi
 ▫ Stareţii Mănăstirii Frăsinei
 ▫ Obiceiuri
Istoricul nou

  Cuvânt către cititor
 
Prima perioadă

  A doua perioadă

 Stareţi

      ▪ Perioada 1760-1863

      ▪ După 1863

Starea actuală

Arhitectura şi pictura
Canoanele Sf. Calinic

Specificul mănăstirii
Foto
Materiale audio


Istoric actualizări

18 sept. 2015 - Vieţile Sfinţilor
07
nov. 2011 - Gherasim Saffirin  
20 sept. 2011 -
Canoane de rugăciuni  
  23 dec 2010 -Măn. Frăsinei actualizare
    2 feb. 2010 -
M
ărturii de la cititori 
 17 dec. 2009 - Blog 
 19 nov. 2008 - Audio-Video P
ărintele Paisie

 
 1 nov. 2008 - Motor căutare
 22 oct. 2008 -
Mănăstirea Frăsinei
 


29 dec. 2012 - Drumul este curatat; se poate ajunge la manastire
     
 

 

Legământul Sfântului Calinic

 

Sfântul Calinic, după săvârşirea rugăciunii de blestem, a aşezat în anul 1867 o piatră la metocul de la moară, cu următoarea inscripţie:


 

«Acest sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolea, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc, să mai treacă înainte sub nici un chip, partea femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate norocirile să vie asupra lor precum: sărăcia groaznică şi tot felul de pedepse şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor tot fericitul bine.»

† Calinic , Episcopul
Râmnicului, Noului Severin,
17 ianuarie 1867

 

Oprirea intrării femeilor în Sf. Mânăstire Frăsinei este o binecuvântare pentru toate femeile, deoarece aceasta este uneori necesară în formarea viitorilor duhovnici, ce vor povăţui deopotrivă pe femei şi pe bărbaţi spre calea lor duhovnicească, spre împlinirea lor în Hristos.

Duhovnicii de  mai târziu trebuie, prin propria despătimire, să ajungă să nu mai vadă în femei doar frumuseţea lor estetică, exterioară, cum adesea se întâmplă în societatea noastră, unde ele au devenit un mijloc de reclamă prin care se poate câştiga bani, sau cum se vede, în industria pornografică.

Viitorul duhovnic, prin retragerea fizică din mijlocul femeilor, încearcă să vadă frumuseţea lăuntrică a lor, prin cultivarea frumosului în propriile lor persoane. Ei iau ca modele şi femeile, ce prin depăşirea propriilor înclinaţii păcătoase au ajuns să fie  frumoase lăuntric.

Ca exemplu, aduc pe Preasfânta  Fecioara Maria, Maria Magdalena sau Sfânta Maria  Egipteanca şi toate sfintele muceniţe, cuvioase şi fecioare.

Cinstirea ce o fac aceştia femeilor sfinte, arată clar că detaşarea de femei este una exterioară, formatoare a unei mentalităţi mature, ce-i va ajuta în viitorul  lor de preoţi duhovnici ori monahi, să vadă doar frumuseţea lăuntrică a femeilor şi să le ajute să dezvolte această calitate în fiecare femeie ce vine la scaunul  lor duhovnicesc.

Ei pe viitor vor încerca să arate că femeia este şi mamă, formatoare de noi caractere ce se vor integra în societatea de astăzi, şi vor deveni la rândul lor oameni cu caracter ce vor căuta ca această lume să devină mai frumoasă  prin guvernarea în ea  a unor legi morale scrise şi nescrise.

Duhovnicii vor fi cei ce vor ajuta  pe proaspeţii căsătoriţi, să vadă unii în alţii adevărata lor valoare, şi anume cea spirituală. Ei vor fi cei ce vor ţine aceste suflete pe o cale morală, benefică societăţii de astăzi.

Cu timpul, s-a construit o Biserică împreună cu câteva clădiri ce servesc  drept cazare  femeilor ce vor să se învrednicească  de povăţuirea  duhovnicească, ori de participarea  la Sfintele Taine.

În fiecare duminică ori sărbătoare câte un duhovnic coboară pentru a servi  mântuirii  acestor femei. În restul zilelor sunt trimişi câte doi monahi  ce pregătesc mâncarea necesară tuturor femeilor ce vin la acest  metoc  al Sfintei Mânăstiri Frăsinei.

Cazarea şi masa sunt gratuite, pentru că părinţii vor să fie acest locaş de închinare, nu numai un sprijin sufletesc, ci şi trupesc al închinătorilor.

Sfânta Mânăstire Frăsinei se vrea să fie  un al doilea  Sfânt Munte Athos, unde de asemenea nu au acces femeile.

După înnoirea mănăstirii Frăsinei, o copilă din satul Muereasca, în vreme ce păştea vitele în apropiere de hotarul mănăstirii, alergând după ele, a trecut din greşeală mai sus de piatra cu legământul Sfântului Calinic. În ceasul acela, copilul s-a îmbolnăvit de epilepsie.

La rugămintea părinţilor ei, preotul din sat a spus despre aceasta Sfântului Calinic, rugându-l s-o ierte şi să-i citească rugăciuni de vindecare.

"Ce trist!" a zis bătrânul episcop. "Să mergem să ne rugăm pentru dânsa!". Deci a venit anume în sat şi a intrat în casa bolnavei. Copila zăcea în pat şi în grea suferinţă.

"Mă cunoşti?" a întrebat-o Sfântul Calinic. Iar bolnava a făcut semn din cap că îl cunoaşte. Apoi, mângâind-o, i-a zis: "Ai să te faci sănătoasă; da, da, ai să te faci sănătoasă! Eu te-am iertat. Să ne rugăm lui Dumnezeu să te ierte şi el!". Apoi şi-a pus omoforul peste bolnavă, i-a citit rugăciunea de iertare, a stropit-o cu aghiasmă pe frunte şi i-a zis din nou: „Da, ai să te faci sănătoasă!”. După o zi, copila s-a sculat sănătoasă din pat. Vestea acestei minuni s-a răspândit în toate părţile, căci toţi îl cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe un adevărat sfânt şi făcător de minuni. 

 
     

Pagina de intrare | Scurtă biografie  | Mesaje rostite la slujba de înmormântare | Mărturiile autorului | Poze ale părintelui | Sfaturi ale părintelui | Secvenţe video | Cărţi apărute | Mănăstirea Frăsinei | Rugăciuni (ieroschim.Silvestru Florescu) | Părintele Paisie | Legături